Istoria muntelui: Gasherbrum IV, Kurtyka, 1985

La 20 iulie 1985, peretele vestic al muntelui Gasherbrum IV, din Pakistan, era urcat în stil alpin de polonezul Voytek Kurtyka și austriacul Robert Schauer.

Cu doar câțiva metri sub magica barieră de 8000m, Gasherbrum IV este adesea eclipsat de vecinii săi mai înalți: Gasherbrum I și II, Broad Peak și K2. Urcat pentru prima dată de Walter Bonatti și Carlo Mauri în 1958, Gasherbrum IV este un munte faimos nu pentru înălțime, ci pentru frumusețea liniilor și dificultatea ascensiunii, fiind un adevărat munte al alpiniștilor.

Peretele vestic al Gasherbrum IV, cunoscut și drept Shining Wall, datorită stâncii care scânteiază în lumina apusului,  a atras privirile lui Kurtyka încă din 1976; în 1984 a fost cel mai aproape de a face o tentativă pe acest perete magnific, alături de Jerzy Kukuczka, însă condițiile au fost departe de cele ideale. Revine în 1985, alături de austriacul Robert Schauer, un alpinist cu o bogată experiență în Himalaya, dar care nu a fost altceva decât un partener din necesitate pentru Kurtyka. Cei doi instalează tabăra de bază la 9 iunie și încep aclimatizarea pe creasta nord-vestică pe ruta încercată de o echipă americană în anul precedent; vremea proastă și amestecată, cu căldură toridă și furtuni de zapadă de dimensiunea unui uragan îngreunează mult procesul de aclimatizare. La 8 iulie reușesc să depoziteaze câteva alimente, pentru a-i ajuta la coborârea de pe fața vestică.Art of Freedom Excerpt 918x563 1 400x245 - Istoria muntelui: Gasherbrum IV, Kurtyka, 1985

Fără acces la vreun buletin meteorologic, cu deplină încredere în instinctele lor, Kurtyka și Schauer încep ascensiunea feței vestice în după amiaza zilei de 12 iulie. Următoarea zi îi aduce deasupra vâlcelului de zăpadă care străbate fața, iar în a treia zi ating 7000m. Odată ajunși pe peretele propriu zis, dificultățile cresc, iar posibilitățile de protecție devin minime; urcă frecvent distanțe de aproape 40m fără asigurare, fiecare mișcare trebuind atent calculată. După 5 zile petrecute pe față, problemele începeau să apară; regrupări riscante și proaste. Aproape fără asigurări. Mâncare insuficientă. Puțin de băut, își amintește Kurtyka.

Art of Freedom VK on G IV 261x400 - Istoria muntelui: Gasherbrum IV, Kurtyka, 1985La 18 iulie ating 7800 și ajung în zona ușoară de dinaintea vârfului, însă vremea se schimbă radical și începe să ningă. Viscol. Închisoare la 7800 de metri. Fără mâncare și fără lichide. Cele zece pitoane rămase sunt insuficiente pentru a se retrage pe traseul de urcare, iar cei doi sunt nevoiți să aștepte trecerea furtunii protejați de un banal sac de bivuac. Epuizați și nedormiți, înfometați, deshidratați și hipoxici, au momente de delir și amândoi au viziunea unui om imaginar, sentiment descris de mulți alpiniști în situații similare. Nu le rămâne decât să aștepte. Orele se lungesc și durează cât zilele. Gânduri despre moarte îl bântuie pe Kurtyka, un subiect care l-a preocupat și în trecut; este important să fie conștient când se întâmplă, fiind fascinat de procesul în sine. Totuși, se gândește la Robert. Oare îi împărtășește sentimentele? Oare este conștient de această experiență sacră?

Robert, eu… aș vrea să…

Știu la ce te gândești. Sunt pregătit pentru asta. Nu-ți face griji.

În acea noapte ninsoarea s-a oprit și cerul s-a înseninat. La 20 iulie, Kurtyka și Schauer își dezmorțeau picioarele înghețate și ieșeau din sicriul de zăpadă. Le-a luat treizeci de minute să își lege colțarii, după trei zile fără mâncare și lichide. În acea după amiază ating linia crestei și fără a vorbi, iau decizia de a nu mai parcurge traversarea ușoară către vârf și să coboare direct. La depozitul de alimente nu reușesc să înghită mare lucru. Ce ud era ceaiul, ce dulci erau cele 30 de bomboane! Coborârea durează o veșnicie, deși terenul este cunoscut. Kurtyka aude păsări, voci și muzică, elemente binevenite care îi distrag atenția de la oboseală și disconfort. A descris experiența drept sunetele făcute de mașinăria umană atunci când se strică, fiind una dintre acele experiențe posibile doar în momentele extreme.

Voytek Kurtyka a fost profund dezamăgit de faptul că nu au atins vârful, lucru evident în publicațiile imediate ascensiunii. Treizeci de ani mai târziu, declară că dacă ar fi făcut traversarea spre vârf, nu s-ar mai fi întors.

Ascensiunea feței vestice a Gasherbrum IV în 1985 de către Voytek Kurtyka și Robert Schauer, în stil alpin, minimalist, rămâne una dintre cele mai importante realizări alpine din #istoriamuntelui. Abia în 1997 o echipă coreeană a reușit să urce fața ână în vârf, în stil expediționar.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

error: Content is protected.