Peste câteva zile întoarcem fila lui 2019 și e momentul să facem o scurtă retrospectivă a activității Back to Nature din acest an. Odată cu sosirea Brăduțului în familie, prioritățile s-au schimbat un pic, iar timpul liber s-a micșorat considerabil; activitatea montană a fost plină, în principal, de ture ghidate, alături de clienții Back to Nature, iar cele câteva activități împreună cu colegii din Societatea Ghizilor și Liderilor Montani și plimbările de amator și-au găsit cu greu locul. A fost un an cu multe ture de drumeție și carpatism, de cățărare pe stâncă și alpinism, iar mai jos voi trecerea în revistă turelor organizate ca ghid montan autorizat:
În ianuarie am avut o tentativă de a urca pe vârful Lespezi, în munții Făgărașului, însă condițiile de zăpadă nu au permis depășirea în siguranță a porțiunii stâncoase de la 2200m. Ne-am bucurat însă de o zi superbă pe munte și de crestele pline de zăpadă.
Spre sfârșitul lunii am mers în Piatra Craiului, unde am organizat Școala de iarnă, un eveniment dedicat celor aflați la început de drum în alpinism.
Creasta Pietrei Craiului ne-a făcut cu ochiul într-o zi de februarie, și-am plecat cu noaptea-n cap pentru a vedea culorile răsăritului de la înălțime. Razele ne-au prins din urmă undeva sub vârful Turnu, iar restul zilei l-am petrecut agale pe creasta nordică, până la vârful Ascuțit și-apoi pe oglinda gheții din Prăpăstii. Citește mai multe despre părerea Ralucăi aici.
Tot în februarie am ajuns și în munții Grohotișului, pe rachete de zăpadă, petrecând o noapte de iarnă la cort, privind spre luminile văii. Chiar dacă n-am reușit parcurgerea traseului propus, ieșirea a fost frumoasă, cu vânt și peisaje inedite spre Ciucaș și Tătaru.
După sosirea brăduțului, am reluat activitatea profesională de ghid montan în iunie, când am ajuns în Cheile Râșnovului pentru o zi petrecută la faleza de cățărat, în care am susținut un scurt atelier de recapitulare a principiilor cățărării libere, ale verificării echipamentului înainte de traseu și de exersare a rapelului cu extindere și auto-asigurare.
Aniversarea primului an Back to Nature a avut loc în Bucegi, pe versantul sudic al muntelui Moraru. Am străbătut Brâul de Jos până la capătul acestuia, unde am atins baza Mănușii Morarului după urcarea unui vâlcel umed, friabil și cu pământ sfărâmicios. În continuare, peste fețe de iarbă am ajuns în binecunoscuta potecă a Brâului Mare, pe care am urmat-o în coborâre până în traseul turistic al Văii Cerbului. Toți participanții au fost extrem de încântați de frumusețea locurilor și au trecut cu bine peste micile emoții de abrupt. Pe întreaga durată a turei am oferit detalii despre toponimia locurilor văzute, informații despre alte trasee de carpatism sau de cățărare pe stâncă din zonă, dar și frânturi de istorie montană autohtonă. Ploaia ne-a ocolit, iar culoarea și parfumul florilor de vară au întregit tabloul unei zile minunate petrecute pe munte.
La început de iulie am ajuns în munții Făgărașului, alături de un grup de cei de la Cunoaște-ți Țara. Am parcurs circuitul complet al căldărilor glaciare Capra si Bâlea, iar cei mai mulți dintre turiști au dormit pentru prima dată la cort pe munte. A fost o ieșire frumoasă, frumusețea căldărilor glaciare și culorile apusului fiind încântătoare pentru toată lumea.
Tot în iulie am făcut o frumoasă tură de cățărare pe stâncă în Cheile Râșnovului, parcurgând câteva lungimi din traseul Creasta Generalului (3B, 6+, 4A0). Traseul este unul accesibil celor care doresc să facă pasul către trasee de mai multe lungimi și doresc să consolideze noțiunile din cadrul unui curs de cățărare.
Am ajuns și pe Acele Morarului, unul dintre traseele emblematice ale Bucegilor. Am fost înșoțit de Diana și Alex de la GreuLaDeal.ro. Am pornit în traseu prin Brâul Acelor, a cărui ramură nordică străbate unele dintre cele mai frumoase și sălbatice locuri din Bucegi. Am fost surprinși să descoperim că Acele pot fi aglomerate chiar și în timpul săptămânii; ora înaintată a grăbit retragerea după Degetul Roșu, coborând spre Valea Cerbului pe același Brâu al Acelor, pe ramura-i sudică de această dată.
Sfârșitul lunii lui cuptor ne-a purtat pașii în nordul Coștilei, printr-o zonă fermecătoare, pe Valea Țapului și Hornul Ascuns din Colțul Mălinului. Pe urmele înaintașilor interbelici, am urmat acest itinerar pitoresc al munților Bucegi, gustând la maxim din micile plăceri avute la dispoziție: cățărare, pasaje expuse, traversări prin jnepeni și hățașe de capre, toate într-unul dintre cele mai grandioase ținuturi ale acestor munți spectaculoși.
La început de gustar am făcut o nouă drumeție în munții Făgărașului, alături de turiști de peste Prut. Am urcat pe valea Podragului spre cabană, un veritabil turn Babel la peste 2000m, cu turiști veniți din toate colțurile Europei. În ziua următoare am mers spre vârful Moldoveanu, un furnicar de glasuri și, în cele din urmă, am coborât la câmpie pe Muchia Tărâța, acolo unde peisajele se îmbină cu lama tractoarelor forestiere.
Rămânem la Făgărași, de data asta pe un traseu clasic de cățărare pe stâncă: creasta Vârtopel-Arpășel. Parcursă pentru prima dată în 1912 de către o echipă germană, segmentul Vârtopel-Arpășel reprezintă cea mai accidentată porțiune a crestei principale a munților Făgărașului. Parcursul este aerian și spectaculos și include traversări expuse, porțiuni pe cățărare pe stâncă și rapeluri, totul la peste 2000 de metri altitudine. Am parcurs creasta de la est la vest pe o vreme schimbătoare, cu rafale puternice de vânt rece, care au îngreunat rapelurile din vârful Portiței, și plafon de nori aproape de nivelul crestei, ceea ce a adus un plus de spectaculozitate acestor locuri deosebite.
Tot în august, Back to Nature a organizat și câteva ture de carpatism, prima dintre ele în Piatra Craiului. Urcarea pe Vâlcelul cu Fereastră a fost un bun prilej de inițiere pentru traseele de acest gen, iar peisajele oferite de Brâul de Sus au întrecut orice așteptare. A fost o zi frumoasă, cu peste 1500 de metri urcați, multe amintiri și planuri de a reveni. A doua tură a avut loc în Bucegi; am urcat în abruptul Coștilei și am parcurs două văi de abrupt, valea Colților și valea Gălbinele, într-o frumoasă tură de carpatism alături de oameni faini și dornici să cunoască îndeaproape frumusețile și istoria Bucegilor.
Traseele clasice au atras mereu iubitorii de munte, așa în luna lui răpciune am revenit pe creasta Vârtopel-Arpășel, la mai puțin de o lună de la ultima incursiune. Într-un minunat decor de început de toamnă în munții Făgărașului, am parcurs creasta de la est la vest, cu fuioare de ceață sparte peste lespezile ascuțite și un vânt rece înainte și în timpul rapelurilor finale din vârful Portița.
Dacă tot îi vorba de clasice, în septembrie Back to Nature merge din nou pe Acele Morarului, în munții Bucegi. Am urcat din Valea Cerbului, urmând hățașul Brâului Mare, și am parcurs, pe rând, formațiunile crestei Morarului: Creasta Ascuțită, Acul Mare, Degetul Roșu, Acul Crucii și Acul de Sus. Am revenit în Valea Cerbului de-a lungul Brâului Acelor, urmăriți cu privirile de ciopoare de capre negre și bucurați de o lumină extrem de plăcută înainte de asfințit.
Frigul lunii septembrie (da, a fost și așa ceva!) ne-a găsit în Piatra Craiului, într-o tură de-o zi pe întreaga creastă. Pe parcursul celor aproape 30 de kilometri, am avut parte de peisaje cuprinzătoare, de cățărare ușoară, câteva treceri expuse și momente de umbră, în care ne-am zgribulit binișor.
Sfârșitul lunii a fost în Postăvaru și Bucegi, într-o ieșire de 3 zile, pe trasee diverse: Creasta Generalului, Acele Morarului (a treia oară în an) și Valea Seacă dintre Clăi. A fost prima întâlnire cu toamna anului ce se încheie, cu spectaculoasele ei culori și, desigur, o frumoasă revedere a Cheilor Râșnovului și mult-îndrăgitelor trasee de carpatism din Bucegi.
Fiindcă amintirăm de toamnă, nu putem omite drumeția din Piatra Mare, un munte ce oferă iubitorului de natură o mare diversitate a traseelor, având la dispoziție culmi domoale, zone carstice, pereți verticali și, desigur, canioane spectaculoase. Turismul timpuriu în Piatra Mare poartă o puternică amprentă a sașilor brașoveni. Începutul turismului în Hohenstein Gebirge poate fi considerat momentul construirii primei cabane de către SKV, în 1884. De altfel, sașii și a lor SKV sunt responsabili pentru dezvoltarea turismului montan în întreaga regiune brașoveană.
Tot în octombrie am fost și în Parcul Național Piatra Craiului și am parcurs faimosul traseu Anghelide, într-una dintre ultimele ture de carpatism ale acestei toamne. Traseul, descris pentru prima dată de Nicolae Anghelide în almanahul turistic din 1968, se trecoară pe la baza pereților Vlădușcăi și sfârșește, după un parcurs ingenios, în aval de locul de cort din Brâul de Mijloc. În apropiere de află grota La Ulcior, pe unde am trecut și noi în coborâre spre Valea Podurilor și Poiana Coțofenei. Cu această ocazie, am probat noi haine de munte de la Mountain Equipment, o marcă britanică de calitate, și am fost mai mult decât plăcut impresionat de ce oferă.
În noiembrie am mers la cabana Mălăiești din munții Bucegi, într-o acțiune caritabilă alături de prietenii de la Free Mioriţa. Lumină pentru România este campania prin care Free Miorița duce lumina la familii care trăiesc fără electricitate și beneficiile ei. Peste 800 de oameni au beneficiat până acum de ajutorul lor, aproape 200 de familii din 25 de județe. Alături de ele, au iluminat și ultimele 4 școli fără electricitate și 2 bisericuțe. Pe munte am avut parte de o drumeție ușoară prin pădurea pudrată de zăpadă, ne-am bucurat de natură și am contribuit la Casa Larisei, proiectul de final de an al Mioriței, în prezent încheiat cu succes.
Venirea iernii și ultima zi din noiembrie și prima din decembrie ne-au purtat pașii, încă o dată, în abruptul estic al munților Bucegi. Primele ture de alpinism ale noului sezon au fost de cățărare mixtă și diversă, pe Valea Mălinului și Valea Comorilor. Au fost ture lungi în condiții dificile, cățărare la colțari și piolet, rapeluri nocturne și brâuri înzăpezite, excelente pentru a gusta conglomeratul la început de iarnă.
În anul ce urmează, Back to Nature vă pregătește, ca și până acum, ture de munte diverse, de drumeție, carpatism, cățărare pe stâncă și alpinism, atât în zonele apropiate capitalei, cât și în masive mai îndepărtate. Dezvoltarea profesională de ghid montan continuă alături de Societatea Ghizilor și Liderilor Montani, singura asociație profesională afiliată internațional, în cadrul UIMLA.
Back to Nature îți mulțumește pentru că ai ales să-și petreci turele montane alături de noi! Ești invitat să ne contactezi oricând pentru alte ture pe munte sau pentru orice discuție legată de acesta; de asemenea, poți urmări și evenimentele și conținul educativ-cultural ale paginii de Facebook.
Dacă dorești să apelezi la serviciile unui ghid montan, aruncă o privire peste criteriile de alegere a unui ghid montan în România, unde vei găsi și lista ghizi montani atestati. Este foarte important să fii însoțit de persoane competente, care îți pot oferi siguranța necesară în orice activitate montană.
Să ai un An Nou cu bucurii, unul în care să apreciezi și să iubești natura! E cel mai important.